De la profanarea cimitirelor şi radicalizarea galeriilor de fotbal, până la utilizarea simbolurilor neonaziste ca „accesorii” urbane, antisemitismul în România înregistrează o recrudescenţă alarmantă în perioada 2025-2026. În timp ce spaţiul public devine scena unei dispute simbolice între memoria victimelor Holocaustului şi glorificarea figurilor extremiste, autorităţile par să rămână într-o etapă de „stingere a incendiilor”. Marius Cazan, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”, explică modul în care eşecul reglementărilor digitale şi instrumentalizarea politică au transformat violenţa de limbaj, începută în pandemie, în instigări directe care testează capacitatea de reacţie a statului român.
Vandalizarea cimitirelor evreieşti
În ultimul an, mai multe cimitire evreieşti din România au fost ţinta unor acte de vandalism şi profanare, unele dintre ele fiind însoţite de simboluri antisemite şi fasciste.
Reghin: profanarea din noaptea de Înviere
În noaptea de Înviere a Paştelui ortodox, pe 11 aprilie 2026, 14 monumente funerare au fost răsturnate în Cimitirul Evreiesc din Reghin, judeţul Mureş. Poliţia a deschis o anchetă pentru infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte.
Incidentul nu este unul izolat. Cimitirul evreiesc din Reghin a mai fost vandalizat şi în 2017.
Cazul a generat şi reacţii controversate. Incidentul a fost preluat de unele figuri publice pentru a alimenta teorii ale conspiraţiei. Iulian Capsali a sugerat online că vandalismul ar fi putut fi orchestrat de cineva care urmărea "să demonstreze neapărat că în România există antisemitism". Astfel de afirmaţii au mutat atenţia de la actul de profanare şi de la ancheta autorităţilor către speculaţii privind presupusele motive din spatele incidentului.
Bacău: un recidivist al simbolurilor fasciste şi antisemite, condamnat
Un alt caz a avut loc în Bacău, unde, în noaptea de 18 spre 19 martie 2025, un tânăr a vandalizat cimitirul evreiesc local, desenând simboluri fasciste şi antisemite. Fapta venea după un alt episod similar: pe 6 martie 2025, acelaşi individ inscripţionase simboluri de acest tip pe o maşină şi pe un zid din municipiu.
Dosarul a ajuns în instanţă, iar tânărul a fost trimis în judecată la 12 iunie 2025. Pe 11 mai 2026, acesta a fost condamnat la un an şi două luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de doi ani. Condamnarea a vizat infracţiuni precum distrugerea, profanarea de morminte şi lăcaşuri de cult, dar şi utilizarea publică a simbolurilor fasciste, legionare şi antisemite.
Arad: vandalism filmat şi distribuit online
La Arad, Cimitirul Evreiesc a fost vandalizat de membri ai grupării neonaziste "Unitatea 731", cunoscută şi sub denumirea "Unirea 731". Aceştia au desenat svastici, iar particularitatea cazului a fost faptul că actele de vandalism au fost filmate şi distribuite ulterior pe canalul grupării de pe Telegram.
Incidentul s-a înscris într-o serie mai amplă de acţiuni violente atribuite grupării. Printre acestea s-ar fi numărat agresiuni stradale asupra unor tineri antifascişti, persoane de etnie romă sau persoane fără adăpost, acţiuni care au fost însoţite de mesaje naziste, rasiste şi homofobe.
Gruparea a ajuns să folosească acronimul "u731" şi în ameninţări directe cu incendierea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
Vandalism ideologic
Mesajele antisemite, simbolurile neonaziste şi sloganurile extremiste au devenit tot mai vizibile în spaţiul public, de la ziduri şi garduri de protecţie până la parapeţii drumurilor şi mijloacele de transport în comun. Inscripţiile documentate variază de la mesaje explicit antisemite şi instigatoare la ură până la simboluri asociate ideologiilor extremiste.
Mesaje antisemite şi simboluri neonaziste, pe ziduri şi în spaţiul public
Printre inscripţiile identificate se numără mesaje precum "moarte jidanilor", "m**e la evrei" sau "jidanii au distrus România". Unele dintre acestea au fost scrise în zone intens circulate, inclusiv pe parapeţii unor drumuri publice.
În acelaşi timp, simboluri precum svastica şi codul numeric "14/88" au fost folosite în mod repetat. Codul este asociat ideologiei supremaţiei albe: "14" face referire la aşa-numitele "14 cuvinte", iar "88" este utilizat ca abreviere pentru salutul nazist "Heil Hitler".
Pe ziduri au apărut şi mesaje care combină antisemitismul cu atacuri politice, precum "Jos cu sataniştii jidanii care ne conduc!!!" sau "L** curva jidanilor".
Un caz ajuns în atenţia autorităţilor este cel al lui Cosmin Tudoran, acuzat că, în decembrie 2025 şi ianuarie 2026, ar fi desenat semnul Gărzii de Fier, svastica şi un mesaj antisemit pe două blocuri din Sectorul 2 al Capitalei.
News.ro a vorbit cu primarul sectorului 2, Rareş Hopincă, care a declarat că acţiunile de înlăturare a mesajelor antisemite continuă permanent.
"Există echipe la Poliţia Locală a Sectorului 2 care se ocupă cu acest tip de activitate şi care, în permanenţă, identifică şi înlătură nu doar mesaje antisemite, ci şi xenofobe", explică Hopincă.
Primarul spune că instituţia pe care o conduce s-ar implica şi în activităţi de înţelegere istorică a fenomenelor.
"Stop Vexler", o campanie mutată în stradă
Tensiunile legate de legislaţia privind combaterea antisemitismului au generat şi campanii de denigrare vizuală îndreptate împotriva deputatului Silviu Vexler.
În septembrie 2025, filiala din România a mişcării de extremă dreapta White Lives Matter şi-a asumat lipirea în Bucureşti a unor afişe cu imaginea deputatului marcată cu un "X" negru şi mesajul "Afară cu Vexler şi sclavii lui din Parlament". Potrivit informaţiilor documentate, materialele au fost folosite şi în scop de recrutare pe canalele grupării.
În martie 2026, pe peretele noului sediu al partidului Acţiunea Conservatoare (ACT), din zona Obor, a apărut mesajul "STOP VEXLER", scris cu roşu şi negru. Acţiunea era legată de campania politică pentru abrogarea legislaţiei promovate de Vexler.
Simbolurile extremiste au devenit şi accesorii
Manifestările ideologice nu se limitează la graffiti şi afişe. Simboluri asociate extremismului au fost observate şi pe haine, accesorii şi alte obiecte purtate în spaţii publice.
În iulie 2025, un tânăr a fost fotografiat în metroul bucureştean purtând un rucsac cu patch-uri reprezentând crucea celtică şi "Totenkopf", simbolul capului de mort asociat trupelor SS, alături de sloganul supremacist "Smart ass white boy".
În spaţiul urban au fost observate şi stickere care promovează un "stil de viaţă naţionalist", imagini cu Corneliu Zelea Codreanu sau mesaje împotriva amestecului rasial, precum "Race mixing kills races".
Fenomenul a fost semnalat inclusiv la proteste care nu aveau o temă extremistă. La manifestaţia elevilor împotriva reducerii burselor, din iulie 2025, au fost observate steaguri cu crucea celtică, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind pătrunderea acestor simboluri în rândul unor grupuri de tineri.
Un fenomen care ridică semne de alarmă
Autorităţile şi organizaţiile civice au încercat în unele cazuri să elimine aceste însemne. Un exemplu este acţiunea Primăriei Sectorului 2 de acoperire a unor graffitiuri antisemite.
Totuşi, reapariţia mesajelor şi simbolurilor extremiste în spaţiul public indică faptul că problema depăşeşte simpla vandalizare a unor ziduri. Inscripţiile, afişele şi simbolurile devin instrumente de propagare a unor ideologii bazate pe ură, excludere şi conspiraţii.
Proliferarea lor în locuri vizibile reprezintă, astfel, un semnal de alarmă privind radicalizarea stradală şi normalizarea discursului extremist în spaţiul public.
Radicalizarea galeriilor şi normalizarea simbolisticii extremiste în fotbal
Fenomenul de radicalizare a unor grupări de suporteri a devenit tot mai vizibil în zona fotbalului românesc. Potrivit raportului Institutului Elie Wiesel pe 2026 în care sunt analizate toate manifestările antisemite din ultimul an, anumite galerii au ajuns să folosească în mod repetat simboluri asociate fascismului şi neonazismului, transformând stadionul şi reţelele sociale în spaţii de propagare a unor mesaje extremiste.
Printre grupările menţionate se numără Radicals Rapid, care utilizează un logo asemănător unei versiuni stilizate a simbolului Gărzii de Fier. Pe reţelele sociale ale grupării au fost promovate, de asemenea, imagini şi materiale video în care apar simboluri legionare, inclusiv alături de crucea celtică.
Manifestări similare sunt atribuite unor grupuri din Peluza Sud Steaua, unde au fost afişate public simboluri asociate ideologiei neonaziste, precum soarele negru şi crucea celtică. Aceste însemne au apărut atât în tribune, cât şi în mediul online.
Silviu Vexler, transformat în ţintă de galerii
Un alt element al fenomenului îl reprezintă atacurile îndreptate împotriva deputatului Silviu Vexler, reprezentant al minorităţii evreieşti în Parlament. Iniţiativele sale legislative privind combaterea antisemitismului l-au transformat într-o ţintă recurentă pentru unele grupări de suporteri.
Pe 21 decembrie 2025, gruparea Radicals Rapid a afişat un banner cu mesajul "VEXLER PERSONA NON GRATA". Un mesaj similar a fost afişat de suporteri ai lui Dinamo, din Peluza Sud, la un meci disputat în deplasare la Arad.
În aceeaşi perioadă, alte galerii au recurs la mesaje cu caracter antisemit. În decembrie 2025, Peluza Nord Galaţi a afişat un banner în care Vexler şi comunitatea evreiască erau acuzaţi că ar încerca să "rupă istoria românească".
Memoria Holocaustului, transformată în instrument de rivalitate
Unul dintre cele mai grave aspecte documentate este folosirea simbolurilor şi imaginilor legate de Holocaust ca instrument de insultă în conflictele dintre galerii.
În aprilie 2026, în Bucureşti au fost identificate stickere care foloseau imaginea Annei Frank pentru a asocia în mod negativ identitatea evreiască cu echipa Rapid. Raportul consideră această practică o formă de trivializare şi distorsionare a memoriei Holocaustului, inspirată din comportamente întâlnite în rândul unor grupuri ultra din Italia şi Germania.
Tensiunile au escaladat şi la meciul Dinamo-Rapid din 14 martie 2026. Fanii celor două echipe au avut un schimb de mesaje rasiste şi antisemite. Gruparea Panzer, asociată galeriei dinamoviste, ar fi afişat un banner cu conţinut antisemit, în timp ce suporterii Rapidului din T2 au răspuns printr-o caricatură antisemită care reprezenta un evreu stereotipic îmbrăcat în uniformă de lagăr, făcând astfel trimitere directă la Holocaust şi la lagărele de exterminare naziste.
Revizionism istoric şi glorificarea unor figuri extremiste
Stadioanele au devenit, în unele situaţii, şi spaţii pentru promovarea unor figuri asociate extremei drepte din istoria României.
La Peluza "Şepcile Roşii" a Universităţii Cluj, au fost afişate bannere care făceau apel la păstrarea "memoriei" şi la respingerea presupusei "falsificări a istoriei". Aceste mesaje au fost însoţite de portrete ale unor personalităţi asociate extremei drepte, precum Octavian Goga şi Nicolae Paulescu, dar şi de citate atribuite poetului legionar Radu Gyr.
În paralel, unele grupuri de suporteri au încercat să prezinte mesajele rasiste şi antisemite drept o componentă tradiţională a culturii fotbalistice. În mediul online, membri ai Peluzei Cătălin Hîldan au susţinut că astfel de derapaje fac parte din "folclorul fotbalului românesc", încercând astfel să le normalizeze.
De la stadion la reţelele sociale
Fenomenul nu se opreşte la porţile stadionului. Bannerele, simbolurile şi mesajele afişate în tribune sunt fotografiate şi distribuite ulterior pe reţelele sociale, unde pot ajunge la un public mult mai larg.
Potrivit raportului, imaginile care conţin simboluri ale urii au generat sute de interacţiuni şi comentarii antisemite, în numeroase cazuri fără o moderare eficientă. Astfel, ceea ce începe ca un mesaj afişat într-o peluză poate fi transformat, prin distribuirea online, într-un instrument de propagare şi normalizare a ideologiilor extremiste.
În acest context, fenomenul depăşeşte rivalitatea sportivă propriu-zisă. Utilizarea simbolurilor fasciste şi neonaziste, atacurile antisemite, trivializarea Holocaustului şi elogierea unor figuri ale extremei drepte indică o politizare radicală a unei părţi a culturii ultras şi ridică problema felului în care aceste mesaje sunt tolerate, amplificate şi, uneori, prezentate drept simple forme de "folclor" al galeriilor.
Extremismul în spaţiul public: provocări la Memorialul Holocaustului şi reactivarea simbolisticii legionare
În ultimele luni ale anului 2025, mai multe acţiuni desfăşurate în spaţii publice şi locuri cu puternică încărcătură simbolică au readus în atenţie manifestările de extremă dreaptă şi antisemitismul. De la Memorialul Holocaustului şi Templul Coral până în Piaţa Victoriei şi la monumentul de la Tâncăbeşti, astfel de evenimente au urmărit, potrivit raportului, să transforme spaţii dedicate memoriei, comunităţii sau instituţiilor statului în scene pentru mesaje ideologice.
Provocări la Memorialul Holocaustului şi Templul Coral
Pe 18 decembrie 2025, chiar de Ziua Minorităţilor Naţionale, un grup de aproximativ 15 persoane a desfăşurat o serie de acţiuni în Bucureşti care au fost percepute drept o provocare la adresa comunităţii evreieşti.
Grupul a pătruns în incinta Memorialului Holocaustului, purtând portrete ale unor voievozi şi afişând mesaje precum "Păstraţi credinţa ortodoxă a strămoşilor, nu vă vindeţi sufletele".
Participanţii au depus o coroană în memoria "eroilor români" şi au rostit rugăciuni creştine într-un spaţiu dedicat memoriei victimelor evreieşti ale Holocaustului. La plecare, aceştia ar fi scandat "Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii! ".
Acţiunea a continuat în faţa Templului Coral, unde se află sediul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Acolo, grupul a huiduit şi a scandat mesaje ostile, inclusiv "afară cu voi! ".
Incidentul nu a rămas izolat la nivelul spaţiului fizic. Potrivit raportului, imaginile şi mesajele asociate acţiunii au contribuit la amplificarea discursului antisemit în mediul online, unde au apărut inclusiv ameninţări cu moartea la adresa deputatului Silviu Vexler.
Troiţă legionară recreată în Piaţa Victoriei
Cu câteva săptămâni înainte, pe 30 noiembrie 2025, simbolistica Mişcării Legionare a fost recreată în Piaţa Victoriei, chiar în faţa sediului Guvernului.
Membri ai Asociaţiei "Eminescu Trăieşte Prin Noi", între care Mihai Tociu şi avocatul Mihai Rapcea, fost membru al organizaţiei Noua Dreaptă, au reprodus din lumânări aprinse troiţa legionară de la Tâncăbeşti.
Gestul a fost însoţit ulterior de declaraţii cu caracter antisemit. Mihai Tociu a afirmat pe Facebook că acţiunea urmărea să demonstreze că "presa din România este o slugă ordinară a organizaţiilor internaţionale evreieşti", susţinând că mass-media ar ignora astfel de manifestări din cauza unor presupuse influenţe ale comunităţii evreieşti.
Imaginile cu troiţa formată din lumânări au fost distribuite masiv pe reţelele sociale, inclusiv de persoane cunoscute în zona radicală. Printre acestea s-a numărat şi Cezar Cătălin Avrămuţă, cunoscut drept "stegarul dac". Distribuirea online a amplificat considerabil vizibilitatea acţiunii.
Tâncăbeşti: comemorare transformată în manifestare extremistă
Tot pe 30 noiembrie, la Tâncăbeşti, a avut loc tradiţionala comemorare legată de Corneliu Zelea Codreanu. Deşi în 2025 participarea a fost mai redusă decât în anii precedenţi, cu câteva zeci de persoane prezente, manifestarea a păstrat elemente asociate extremei drepte.
Participanţii au afişat însemne legionare şi fotografii ale lui Codreanu, supranumit de adepţii săi "Căpitanul". Unul dintre participanţi a fost fotografiat în timp ce executa salutul fascist în faţa monumentului.
Imaginile au determinat poliţia să se autosesizeze şi să deschidă un dosar penal privind utilizarea publică a simbolurilor şi salutului fascist. Potrivit raportului, spre deosebire de ediţiile precedente, în 2025 nu a mai fost permisă oficierea unei slujbe religioase de pomenire.
O strategie de ocupare simbolică a spaţiului public
Privite împreună, aceste episoade indică o strategie prin care spaţii cu o puternică încărcătură simbolică sunt transformate în platforme pentru transmiterea unor mesaje ideologice.
Memorialul Holocaustului şi Templul Coral reprezintă locuri centrale pentru memoria victimelor şi pentru comunitatea evreiască, în timp ce Piaţa Victoriei este unul dintre principalele centre ale puterii politice din România. La Tâncăbeşti, spaţiul comemorativ este legat direct de memoria Mişcării Legionare.
Prin utilizarea acestor locuri, mesajele extremiste capătă o vizibilitate care depăşeşte grupul de participanţi şi poate fi amplificată ulterior prin reţelele sociale. În acest fel, provocarea fizică, simbolul extremist şi propaganda online ajung să formeze un singur mecanism de promovare a unor idei bazate pe excludere, antisemitism şi glorificarea unei ideologii fasciste.
Raportul avertizează că fenomenul trebuie privit nu doar prin prisma unor incidente izolate, ci şi ca parte a unei competiţii pentru ocuparea simbolică a spaţiului public şi pentru redefinirea unor locuri de memorie în sensul ideologiei extremiste.
Memoria publică şi rezistenţa instituţională: străzi, monumente şi simboluri controversate
În timp ce autorităţile centrale şi locale au obligaţia legală de a elimina din spaţiul public simbolurile şi numele asociate persoanelor condamnate pentru crime de război sau organizaţiilor fasciste, aplicarea legislaţiei rămâne neuniformă. În mai multe localităţi, nume de străzi, busturi şi alte reprezentări publice continuă să fie asociate unor personaje cu trecut extremist, în pofida solicitărilor de schimbare.
Străzi şi monumente care au rămas în spaţiul public
Legislaţia românească, inclusiv OUG 31/2002, interzice menţinerea în spaţiul public a numelor unor persoane condamnate pentru crime de război sau care au condus organizaţii fasciste. Cu toate acestea, raportul identifică mai multe situaţii în care autorităţile locale au refuzat sau au amânat aplicarea acestor prevederi.
În Bucureşti, în Sectorul 2, strada şi bustul lui Mircea Vulcănescu continuă să existe, în ciuda solicitărilor repetate privind intrarea în legalitate.
La Cluj-Napoca, autorităţile menţin strada Radu Gyr, în pofida trecutului său legionar şi a condamnării sale. În ianuarie 2026, Asociaţia APCAL a solicitat inclusiv schimbarea denumirii Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga".
Un caz deosebit de controversat este cel din Turcineşti, judeţul Gorj, unde administraţia locală a respins schimbarea denumirii străzii General Ioan Sichitiu, personaj condamnat pentru crime de război. Argumentul invocat de primărie a fost unul birocratic: în documentele judiciare apare numele "Ion", în timp ce denumirea străzii este "Ioan".
Alte reprezentări controversate rămân în spaţiul public, printre acestea numărându-se bustul lui Albert Wass de la Odorheiu Secuiesc şi bustul şi casa de oaspeţi "Visarion Puiu" de la Mănăstirea Putna.
Îndepărtarea bustului lui Octavian Goga şi disputa asupra memoriei istorice
Un caz care a generat o dezbatere publică amplă a fost cel al bustului lui Octavian Goga din zona Copou, Iaşi. Bustul a fost îndepărtat la 28 martie 2026, într-un gest considerat de raport un moment important în disputa privind reprezentarea publică a unor figuri istorice asociate extremei drepte.
Bustul fusese instalat în 2021, iar anterior o plachetă care menţiona orientarea fascistă a lui Goga fusese smulsă. Gestul a fost atunci apreciat public de Diana Şoşoacă.
Îndepărtarea monumentului a provocat însă şi o reacţie din partea unor personalităţi academice. Fostul preşedinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a criticat decizia într-un text intitulat "Războiul cu istoria", susţinând necesitatea păstrării unei perspective favorabile asupra lui Goga.
În replică, 94 de intelectuali şi istorici au semnat o scrisoare publică în care au reamintit responsabilitatea politică a lui Goga şi rolul său în adoptarea unor politici antisemite. Semnatarii au indicat, între altele, decretul din 1938 privind revizuirea cetăţeniei şi implicarea lui Goga în Partidul Naţional Creştin, formaţiune care avea svastica drept emblemă.
Simboluri legionare într-un spaţiu religios
Manifestările asociate simbolisticii legionare nu au fost limitate la spaţiile administrative sau culturale. Un caz documentat a avut loc la Cimitirul Giuleşti, la mormântul preotului Ilie Lăcătuşu.
Pe 22 iulie 2025, în timpul unei slujbe, a fost arborat un steag verde cu simbolul Gărzii de Fier. Jandarmii au îndepărtat însemnul şi au deschis o anchetă penală.
Intervenţia autorităţilor a devenit ulterior subiect de polemică în mediul online. Publicaţii precum ActiveNews au prezentat acţiunea legală a jandarmilor drept un "abuz monstruos", contribuind la transformarea unui incident privind utilizarea unui simbol interzis într-o dispută ideologică.
"Sfinţii închisorilor" şi reprezentarea extremismului în pictura bisericească
O altă formă de controversă priveşte reprezentarea unor persoane cu trecut legionar în interiorul unor lăcaşuri de cult.
La capela Apărătorii Patriei II din Bucureşti, o pictură murală finalizată în iulie 2025 îi includea pe Radu Gyr, Mircea Vulcănescu şi Valeriu Gafencu. Prezenţa lor într-un spaţiu religios a fost criticată deoarece transforma figuri asociate extremei drepte într-un reper vizual cu semnificaţie religioasă şi, implicit, într-un posibil model de martiriu.
În urma presiunii publice şi a sesizărilor, Arhiepiscopia Bucureştilor a anunţat în decembrie 2025 că aceste reprezentări vor fi înlocuite cu chipurile unor sfinţi recent canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, fără un trecut extremist.
O dispută care depăşeşte monumentele
Cazurile prezentate indică o problemă mai largă privind felul în care România îşi gestionează memoria publică. Străzile, busturile, picturile bisericeşti şi simbolurile folosite în spaţiul public nu sunt simple elemente decorative, ci contribuie la stabilirea reperelor prin care societatea îşi defineşte trecutul.
Atunci când personaje asociate cu antisemitismul, fascismul sau crimele de război sunt păstrate în spaţiul public fără o contextualizare adecvată, există riscul ca responsabilitatea lor istorică să fie estompată, iar imaginea lor să fie transformată într-una eroică.
În acest context, disputa nu este doar despre schimbarea unui nume de stradă sau îndepărtarea unui bust. Este o confruntare asupra modului în care memoria Holocaustului şi a crimelor regimurilor fasciste este recunoscută în spaţiul public şi asupra responsabilităţii instituţiilor de a evita normalizarea sau eroizarea unor figuri implicate în cultivarea urii şi a extremismului.
Istoric la Institutul Elie Wiesel: E un fenomen început în pandemie care încearcă să acapareze spaţiul public
Marius Cazan, cercetător la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", subliniază că asistăm la o agravare a discursului instigator la ură, un proces început cu mult înainte de actualele tensiuni geopolitice. Deşi la nivel european reperul este atacul din 7 octombrie 2023 (atacul Hamas asupra Israelului - n.r.), expertul afirmă că, în România, această tendinţă de creştere "e chiar mai timpurie, în pandemie a devenit evidentă această direcţie". Mai grav este faptul că în ultimii doi ani se observă "o accentuare a violenţei de limbaj care de multe ori se transformă în instigări directe".
Conform cercetătorului, această vizibilitate nu provine neapărat dintr-un număr mai mare de incidente, ci dintr-o radicalizare a spaţiului public, favorizată de doi factori principali - eşecul platformelor digitale şi instrumentalizarea politică.
Cazan atrage atenţia că reţelele sociale au devenit un mediu propice pentru ură, deoarece marile companii "au renunţat la orice efort de a îndepărta sau combate manifestările antisemite sau de negare a Holocaustului". În acest context, el trage un semnal de alarmă dur: "Digital Service Act, care se dorea un instrument care să lupte inclusiv împotriva hate speech-ului de pe reţele, este un eşec major! ".
Pe plan intern, fenomenul este alimentat de discursuri populiste. Expertul explică faptul că "există partide politice care capitalizează aceste frustrări, care sub umbrela naţionalismului sădesc seminţele intoleranţei şi discriminării pentru tot ceea ce nu se încadrează în şablonul identitar pe care îl proiectează societăţii româneşti".
În ceea ce priveşte răspunsul statului, Marius Cazan indică o problemă de fond: deşi legile există, ele au rămas mult timp literă moartă. Chiar dacă în ultimul an şi jumătate autorităţile par mai interesate de aceste dosare, lipsa pregătirii specifice a magistraţilor şi poliţiştilor rămâne un obstacol. Concluzia sa este un avertisment privind necesitatea unei schimbări de paradigmă în justiţie: "Atunci când specialiştii din poliţie şi magistratură interiorizează că infracţiunile motivate de ură sunt la fel de importante şi de nocive pentru societate ca toate celelalte infracţiuni, atunci vom putea vorbi de măsuri ferme care să fie luate la timp. Deocamdată încă stingem incendii! ".
Medikatv.ro
